duminică, 17 martie 2013

Le Mont Saint Michele - 9 - 10 martie 2013


Auobuzele din Rennes spre Mont Saint Michel sunt regulate, orarul lor fiind afisat pe Internet si in Gara Centrala din Rennes. Totul este civilizat, chiar langa Gara este Autogara si locul de unde se ia autobuzul.


Drumul de la Rennes to MSM = Mont Saint Michele dureaza aproape 1 ora si jumatate. Ca toate drumurile din Franta, este foarte lin, soseaua cu 2 benzi foarte buna, dreapta si fara gropi. Circulatia este de tip preventiv, cu sensuri giratorii si semnalizare foarte buna.


Zona de nord a Bretaniei este destul de intinsa, pamantul este sub forma de campie. Si dintr-o data, in fata drumului se vede rasarind MSM. Drumul este drept, si ca directie si ca nivel, si ceva, in departare, sugereaza ca am ajuns. (oricum, autobuzul are in fata un computer de bord cu GPS care afiseaza  pentru public numarul de km ramasi si ora estimativa de ajungere).


La 10 km de MSM este ultima asezare (40 min de mers pe jos). Aici coboara mai toata lumea pentru ca au rezervari la hotelurile de aici. Aici opresc si masinile intr-o imensa parcare. Dar autobuzul nostru ajunge pana la baza MSM.


De la cea mai apropiata asezare pana la MSM sunt autobuze electrice gratuite din 20 in 20 de minute. Dar cei mai multi prefera sa strabata pe jos aceasta distanta. Face parte din ritual.


MSM este ca o mica cetate, foarte densa, ce are in varf Abatia. 


Cladirile sunt toate de piatra, foarte bine asezate si construite. 


In varf, domina Abatia. Ea este deschisa publicului zilnic de la 9 la 18, ultima intrare fiind la 17.


Stradutele orasului interior sunt foarte inguste. Specifice centrului vechi din Praga. Cu magazine si restaurante de o parte si de alta. 


In jur ar trebui sa fie totul apa, dar suntem la reflux si in perioada din an cand marea nu este prea ridicata. 



Totul este ca un labirint, alei inguste, drumulete pietruite, totul este foarte bine exploatat. Desigur, mici gradini pentru relaxare. 


Si zidurile majestuoase ale Abatiei, inchise. Exista o singura intrare catre ea, inchisa acum. 





Zidurile sunt inalte, chiar privite de sus, de la baza lor. 






Singurul drum de acces catre Abatie. Acum este asfaltat si ingrijit. Secolele trecute se ajungea doar cu barca aici sau la reflux. Se lucreaza acum sa se faca o pasarela destinata exclusiv traficului pietonal. 

 


Pe lateral se poate iesi catre zona din jur, cu nisip. Dar sunt avertismente de interzicere a acestui lucru. Iesitul in zona cu nisip se face pe proprie raspundere.





 


Noaptea fiecare straduta este luminata. Fiecare cladire are un spot de lumina indreptat asupra ei. Orasul interior este chiar mai pitoresc noaptea decat in timpul zilei. Este un moment foarte placut pentru plimbare, pentru luat cina la unul din restaurantele a la carte cu vedere spre mare. Toata lumea este civilizata si calma, venita sa se simta bine si linistita. E pitoresc. 
 

 



Dimineata, vizitarea Abatiei. Ii rezerv o postare separata, postarea urmatoare. Interiorul este clasic catolic. 



 

In afara MSM, lumea isi continua activitatea. Un grup de pelerini merg catre cea mai apropiata insula, pe jos, pe nisip. Nisipul este un amestec de noroi si nisip, ceva lipicios. Grupurile au calauze speciale care le pun la dispozitie cizme clasice de cauciuc. Unii pelerini prefera sa mearga desculti, dar este o problema de alegere. De obicei nu se merge cu incaltamintea normala si este recomandata evitarea statului intr-un loc pentru a nu te afunda in nisip. Mersul se face alert. 






 Sfantul Mihail este considerat vindecatorul de suflete.

 

Vizita la MSM nu a fost un pelerinaj in sensul romanesc si ortodox de pelerinaj. Dar a fost o reusita si o experienta inedita. Un alt fel de cunoastere. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu