10 ani de Ortodoxie la Brest

Duminica trecuta, dupa pelerinajul de sambata, la Biserica din Plouzane (o suburbie a Brestului) a venit Mitropolitul Iosif al Frantei (seful cel mare peste Biserica Ortodoxa din Franta). Parohia de la Brest a implinit 10 ani de existenta si a fost tinuta o slujba speciala de aniversare.

In ordine, in stanga este ajutorul preotului ortodox de aici. Apoi preotul parohiei, mitropolitul Iosif, celalalt ajutor al preotului si parintele Marc (nu stiu sigur daca imi amintesc bine numele). Parintele Marc este cel care a participat cu noi la pelerinaj, cel ce stie sa vorbeasca in romaneste.

Mitropolitul Iosif este din Maramures, a facut doctoratul in Franta, a slujit aici si apoi a fost ales seful Bisericii Ortodoxe din partea Occidentala a Europei.

In mod normal slujba este tinuta de preotul de aici in franceza (el nu stie romaneste). Doar principalele rugaciuni - crezul, tatal nostru si cea pentru impartasanie sunt spuse in romaneste, in rusa, in bulgara de catre participanti. Acum, mitropolitul a spus lucrurile importante si in romana si in franceza si in rusa.

 Preotul ne trimite in fiecare saptamana un fisier .pdf in care scris textul care se va citi din Evanghelie si cateva idei pe care el le spune dupa aceea. Eu traduc cu Google translate si imi este usor sa il urmaresc duminica. E o modalitate foarte buna sa inteleg fraceza.

Cuvantarea este tinuta imediat dupa citirea Evangheliei, discutand despre pilda citita. De cele mai multe ori raporteaza pildele la lumea actuala si la problemele din societatea franceza. 

La sfarsitul slujbei preotul impartaseste pe toata lumea care este spovedita si pregatita sa primeasca impartasania. Aici, impartasania este considerata un ajutor pentru suflet, nu este o rasplata dupa un post lung sau alte canoane. Preotul incurajeaza oamenii sa se spovedeasca cat mai des (de regula cam 1 data pe luna) si ii impartaseste in fiecare duminica. Ritualul sacru al sfintirii si daruirii impartasaniei este tinut duminica de duminica. 

Spovedania este incurajata a fi facuta in limba materna (in romana pentru romani, in rusa pentru rusi...). Preotul se considera doar un intermediar intre oameni si Dumnezeu si nu insista sa stie si el. In limba materna oamenii pot fi sinceri si pot nuanta mai bine.

Preotul de aici - Parintele Philip, fost initial preot catolic, a facut facultatea de preoti catolici. Dar in cautarile sale l-a intalnit pe parintele Marc (batranul care stie romaneste) si acesta i-a impartasit din tainele Ortodoxiei si a devenit si el ortodox. A urmat cursurile Facultatii de Teologie Ortodoxa de la Paris si acum slujeste de 10 ani la Parohia din Brest. Sotia sa l-a sprijinit in toate demersurile si cautarile sale. 

De obicei dupa slujba toata lumea mai ramane sa socializeze, sa mai vorbeasca unii cu altii. Sotia preotului este foarte activa in viata bisericii, se ingrijeste de fiecare credincios, ne saluta, se converseaza cu noi, are grija noastra. Ea aduce ceai cald in termos pentru a ne servi la sfarsitul slujbei si pentru a incuraja conversatiile. 

Acum a facut o salata mare simpla, cu orez fiert, porumb de la conserva si ton si ne-am servit in farfurii de plastic. Se incurajeaza foarte mult discutiile si socializarea dintre persoanele participante. Lumea mai sta, mai impartaseste din probleme, din nevoi, din singuratate. Pentru ca iar urmeaza o saptamana de lucru si de singuratate.