Cu drag pentru Sis si ceilalti.
Cam asa arata orasul. Cu cladiri mici, de 2 etaje in general. Fapt ce il face foarte intins. Desigur ca exista si blocuri turne, dar sunt destul de rare, de obicei grupate cu spatiu intre ele.
Ce imi plac sunt arbustii acestia care raman verzi si peste iarna si infloresc. Acestia sunt albi, dar am vazut si roz in fata altor case. Cand merg cu autobuzul, mi-e greu sa ii prind in foto, mai ales ca e si lume in jur. Sunt foarte veseli, infrumuseteaza locul.
Pe langa Golfuletul Saint Ann de Portzic trec in fiecare dimineata cu autobuzul. Este la 10 minute de mers pe jos de locul unde stau, spre oras. Aici am venit special pe jos pentru poze. La 8 este intuneric, aici este in jur de ora 9:10. Abia se vede rasaritul de soare. Totul este la fix caci la 9:12 vine autobuzul.
Duminica trecuta am iesit sa ma plimb pe Sentier Cotier. La stanga este o casa de protocol si inca una in fata. In planul departat se vede o bucata de ocean.
Vedere de pe aleea spre ocean.
Aici este portita de la gardul care inconjoara campusul. Nu sunt animale salbatice, dar toata proprietatea este bine delimitata cu un astfel de gard. Doar vulpi si iepuri sunt in zona.
Fiecare este obligat sa aiba grija de zona lui. Se vede ca sunt bucati de copaci curatati. Dupa gard este treaba primariei, nu stiu. Dar in interior mereu se ocupa de spatiul verde, tund iarba...
La nici 20 de metri este oceanul, se vede printre copacii goi.
Pe dealul din fata sunt cladiri ale Politehnicii, in partea cealalta a campusului. Campusul este foarte mare, cu mult spatiu intre cladiri. Cuprinde 5 statii de autobuz. Toate cladirile sunt mici, maxim 2 etaje. Zona de aici se numeste golful Le Dellec.
Din acest punct se vede foarte bine toata coasta dreapta. Farul spre care merg (in jur de 1 ora) este la capat. Cu un pic de efort se vede aleea de-a lungul coastei, spre partea de sus.
Pe drum sunt banci din loc in loc pentru a admira privelistea si pentru a te odihni. Gardurile sunt puse in zone unde s-a lasat malul si sunt pentru protectie.
Acesta este un vechi fort parasit: Fort du Mengant. Probabil ca de aici aparau intrarea in portul Brest. In fata este oceanul de unde vin navele. Portul Brest este mult in spate.
Campul acesta a avut porumb, apoi arat si semanat grau. Desi nu scade temperatura sub 0 grade, ritmul plantelor este acelasi, frunzele au cazut din copaci, graul creste incet, nu e chiar tropice. Vara este chiar rece dupa cum spun cei de aici, foarte rar creste temperatura la 30 de grade.
Partea cealalta a coastei. Golful este inconjurat de 2 coaste, eu merg pe una dintre ele putin. E mare si lunga intrarea spre port.
Aici incepe sa se vada Farul du Minou. Aici si simetric pe partea cealalta a Golfului sunt 2 faruri care inainte semnalizau intrarea in port. Mai sunt cateva si in mijlocul apei acolo unde sunt stanci. Acum farurile nu mai functioneaza pentru ca sunt sisteme satelit. Ele au devenit atractii turistice.
Imediat dupa far in partea drepta este un mic golf cu plaja cu nisip.
Punctuletele acelea in apa sunt surferi. Au constume izolatoare si vin mereu sambata si duminica sa faca sport.
O gura de scurgere a apei de ploaie care duce direct pe plaja.
Lumea iese la plimbare pe plaja, surferii se intrec in valurile mici din aceasta zi. E o stare de calm si lene.
Pe stancile care mai sunt pe plaja cresc scoici. Cand este flux ele sunt acoperite de apa. Acum este reflux si apa mica, retrasa.
Pe langa faptul ca mai toata lumea iese cu cainele la plimbare (nu am indraznit sa pozez in mod direct nici unul inca), acum au venit doua doamne cu caii.
Cainii sunt de toate felurile, mici, de interior, sau chiar mari, de curte. Zic de curte pentru ca se vad ca sunt putin mai speriati si necivilizati si uneori chiar miroase dupa ei a caine. Dar oamenii ii scot la plimbare cu drag si lor desigur ca le face placere.
Oamenii se intalnesc, se saluta, schimba impresii. Fiind o comunitate mica dar foarte intinsa, lumea este foarte prietenoasa. Si eu salut pe toata lumea cu care ma intalnesc, daca nu ma saluta ei mai intai.
Surferii mici, in asteptarea valurilor. Dar acum marea a fost foarte linistita si calma, valurile foarte mici.
La intoarcere.
E foarte multa activitate pe apa. Toata ziua vin si pleaca vapoare, slepuri. Brestul este si port militar, sunt nave de patrulare pe ocean. Intr-o zi am vazut si un submarin cum iesea din port, s-a scufundat abia cand a iesit dupa faruri, unde oceanul este mai adanc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu